Bun venit, vizitatorule! [ Creaza cont nou | Autentificarerss  |  tw

Mănăstirea VORONEŢ

Scris 4 august 2010 de in Manastiri din Bucovina | Nu sunt comentarii

Bine sfătuit la vreme de răstrişte de către sihastrul Daniil din Voroneţ, Ştefan cel Mare hotărăşte, drept mulţumire, înălţarea unei mănăstiri care să fie sfânt loc de rugăciune. Aici exista un schit de lemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat şi ajutor. Cercetările recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o personalitate istorică reală. Printre pietrele funerare de la Voroneţ se află şi o lespede cu inscripţia: „Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.

În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor.

Este o biserică de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fără pridvor, 7,7 m lungimea naosului şi pronaosului, 10,5 m în dreptul absidelor laterale).

YouTube previzualizare imagini

Arhitectura: Forma initiala mai poate fi vazuta în tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla înaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre înaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat în 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Asa cum se înfatiseaza astazi Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite).

Pictura interioara: Naosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, orânduire scenica mai putin obisnuita în Moldova (Patimile lui Iisus, în naos), compozitii neîntrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea în Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, în conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborârea de pe cruce, Sfântul Teodor, tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecând totusi prin pridvor unde Calendarul bisericii dar mai ales Sfântul Ilie se bucura de o prospetime stângace cu o nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor pe sticla transilvanene (sec. XVIII-XIX).

Pictura exterioară se datorează aceluiaşi Grigorie Roşca, eruditul teolog care a urmărit personal realizarea operei călugărilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost excepţional: Judecata de Apoi ocupă tot peretele de apus într-o uriaşă compoziţie pe cinci registre, unică în arta orientului creştin. Specialiştii o consideră, prin amploare, ştiinţa efectului decorativ şi strălucirea policromiei, superioară compoziţiilor de la Athos şi celor de la Camposanto (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului constă şi în curajul său de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare – totul pe un fond albastru ce a născut sintagma albastru de Voroneţ egală verdelui Veronese şi roşului Titzian. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Iesei (un „covor oriental” apreciază cunoscătorii) şi filozofi antici, portrete socotite capodopere. Lângă intrare sunt chipurile făuritorilor istoriei mănăstireşti: Sf. Daniil Sihastrul şi Mitropolitul Grigorie Roşca. Pe abside, conform regulei împământenite, Cinul adună zeci de figuri într-un adevărat alai. Pe cât a mai rămas din peretele nordic nespălat de ploi, Adam ară, Eva toarce lână (Facerea lumii), în vreme ce Zapisul lui Adam şi Vămile văzduhului înseamnă de fapt legende folclorice. Forma iniţială a bisericii mai poate fi văzută în tabloul votiv, aşezată pe un soclu de piatră, cu turla înălţată pe o bază pătrată pentru a-i accentua zvelteţea, elanul către înălţime. Exonarthexul i-a fost adăugat în 1547 la iniţiativa mitropolitului Grigorie Roşca, considerat al doilea ctitor al bisericii.

Încă de la început mănăstirea a fost binecuvântată de călugări cu aleasă viaţă duhovnicească, în vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevărată lavră a isihasmului românesc. Mănăstirea Voroneţ s-a bucurat de privilegii din partea ctitorului (trei sate, mori, prisăci, vii) nu însă de amploarea celor de la Neamţ, Bistriţa sau Putna. Naosul şi altarul păstrează ansamblul iconografic din vremea lui Ştefan cel Mare. Bine adaptat spaţiului, armonios, cu personaje impunătoare, orânduire scenică mai puţin obişnuită în Moldova (Patimile lui Iisus, în naos), compoziţii neîntrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor şi formelor (Intrarea în Ierusalim, Rugăciunea de pe Muntele măslinilor, în concă), elemente ce vădesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborârea de pe cruce, Sfântul Teodor, Tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioară, alternează ornamente şi figuri ce vor să facă parcă legătura cu exteriorul, trecând totuşi prin pridvor unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfântul Ilie, se bucură de o prospeţime stângace cu notă de umor anunţătoare cumva a icoanelor pe sticlă transilvănene (sec. XVIII-XIX).

Viaţa monahală s-a întrerupt în anul 1785 după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic şi s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu obşte de călugăriţe sub stareţia Stavroforei Irina Pântescu. Tânăra obşte se străduieşte să îmbine armonios rugăciunea cu munca în gospodărie, în câmp, în atelierul de pictură şi îndrumarea vizitatorilor.

Expresie artistică a dreptei credinţe, a rafinamentului şi gustului pentru frumos, Mănăstirea Voroneţ îndeamnă la reculegere, încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colţurile lumii.

Voronet este la patru kilometri de Gura Humorului unde puteti gasi cazare si informatii de calatorie. Orasul se afla la 47 de km de mers cu trenul din Suceava si 32 din Campulung Moldovenesc, in timp ce pe sosea distanta pe E 58 este 36 km atat de Suceva cat si de Campulung Moldovenesc.

  • Adresa: Com.Voronet, Gura Humorului, 725300, judetul Suceava
  • Tel: + 40 (230) 235325
  • Acces: Pe DL Gura Humorului, spre S-V până la Voroneţ (5 km).
  • Hram: Sfântul Gheorghe – 23 Aprilie.

Parerea ta


Warning: Missing argument 2 for wpdb::prepare(), called in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-content/themes/classpress/includes/sidebar-popular.php on line 30 and defined in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-includes/wp-db.php on line 1291

Probleme la caroserie? Cauta o vopsitorie in camp electrostatic

de ionut on 28 septembrie 2015 - 0 Comentarii

Stiu ca poate suna ciudata sa auzi o astfel de denumire : vopsitorie in camp electrostatic, insa de fapt nu este ciudat deloc. Acest termen este folosit inca di...

Rezultatele consumului de apa vie

de ionut on 28 septembrie 2015 - 0 Comentarii

Asiaticii niponi au inventat acum mai bine de 30 de ani un dispozitiv care le-a schimbat radical viata. Intr-o lume in care totul devena prefabricat, pregatitei...

Importanta serviciilor de insotire transport valori

de ionut on 29 septembrie 2015 - 0 Comentarii

Serviciile de insotire transport valori au fost tot timpul o prioritate, chiar daca vorbim despre timpurile noastre sau despre acum cateva milenii in urma. Daca...

Va recomandam


Adauga Oferta ta