Bun venit, vizitatorule! [ Creaza cont nou | Autentificarerss  |  tw

Mănăstirea RÂŞCA

Scris 19 iulie 2010 de in Manastiri din Bucovina | Nu sunt comentarii

Mănăstirea Râşca este o mănăstire de călugări amplasată în satul Râşca (din judeţul Suceava), la o distanţă de circa 15 kilometri de oraşul Fălticeni. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin.

Aici se ajunge de pe Drumul Naţional Roman-Fălticeni, urmând drumul din partea stânga din dreptul comunei Vadu Moldovei şi trecând apoi prin satele Bogdăneşti şi Râşca. Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a pârăului Râşca, afluent al râului Moldova.

Ansamblul Mănăstirii Râşca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05630 şi fiind alcătuit din următoarele 4 obiective:

  • Biserica „Sf. Nicolae” – datând din anul 1542, cu transformări din 1611-1617, având codul SV-II-m-A-05630.01
  • Turnul clopotniţă – datând din secolul al XIX-lea, având codul SV-II-m-A-05630.02
  • Chiliile – datând din secolul al XIX-lea, având codul SV-II-m-A-05630.03
  • Zidul de incintă – datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea, având codul SV-II-m-A-05630.04

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea Râşca este rezultatul mai multor etape succesive de construcţii. Ea îşi trage originea în Mănăstirea Bogdăneşti, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. Distrusă din temelie şi pustiită de către tătari în 1510 şi 1512 şi apoi în 1538 de către turcii lui Soliman Magnificul, ea nu a mai putut fi reconstruită.

Revenit pe tronul Moldovei în anul 1541, domnitorul Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546) a luat hotărârea, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roşca, să construiască în apropiere, pe un deal aflat dincolo de râul Râşca o altă mănăstire, unde să mute întreaga obşte de la Bogdăneşti. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, PS Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, să zidească o nouă biserică în stilul obişnuit al epocii. În construirea bisericii, PS Macarie a fost ajutat de către logofeţii Ioan şi Teodor Balş.

Mănăstirea Râşca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste şi avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din ctitoriile lui Petru Rareş, cu picturi în frescă [2] realizate de grecul Stamatello Kontras din Zante. De asemenea, au fost construite ziduri împrejmuitoare cu creneluri şi turn, pentru a sluji la nevoie ca cetate. Sfinţirea mănăstirii a avut loc la 9 mai 1542, fiind aduse atunci moaştele Sfântului Nicolae.

După învingerea lui Ioan Vodă cel Cumplit în Bătălia de la Roşcani din 11 iulie 1572, prin trădarea boierului Ieremia Golia, turcii şi tătarii au invadat Moldova. La apropierea lor de Mănăstirea Râşca, călugării au coborât clopotele din turn şi le-au aruncat în iazul din faţa mănăstirii, ca nu cumva să le ia păgânii pentru a face gloanţe din ele. Apoi au fugit prin păduri pentru a se adăposti. Mănăstirea a fost prădată de tătari, ea rămânând în ruină timp de aproape 40 ani.

După mai bine de o jumătate de secol de la construirea sa, între anii 1611-1617, marele vornic al Ţării de Jos, Costea Băcioc, soţia sa, Candachia şi fiica lor, Tudosca (prima soţie a lui Vasile Lupu), a pus la dispoziţie averea sa pentru refacerea complexului mănăstiresc, adăugând vechii biserici (după cum stă scris în inscripţia pusă de el deasupra intrării sudice) un pridvor masiv care a dublat aproape dimensiunile clădirii. Interiorul noii construcţii a fost împărţit prin două arcuri transversale, însoţite de un brâu răsucit, în travee, deasupra celei mai largi, înălţându-se, prin mijlocirea unui rând de arcuri oblice, cea de-a doua turlă a bisericii. Cu prilejul acestor lucrări de extindere, a fost refăcută probabil şi turla veche a naosului, schimbându-se radical înfăţişarea biserici lui Petru Rareş. El a dispus repararea pe cheltuiala sa şi a celorlalte corpuri ale mănăstirii: chiliile şi clopotniţa, precum şi zidul înconjurător.

Pe peretele sudic al pridvorului, deasupra uşii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie pe care scrie cu caractere slavone următoarele: Cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor şi cu stăruinţă s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea şi cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Ţării de Jos şi cu principesa Candachia şi s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile şi cu voia lui Dumnezeu s-a săvârşit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiţi toate.

Iniţial o ctitorie domnească de proporţii modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative aşezări monahale din trecutul Moldovei. Biserica a fot prădată în mai multe rânduri:

  • la 4 mai 1633 nişte tâlhari unguri au prădat Mănăstirile Neamţ şi Râşca
  • în 1671 este pustiită şi jefuită de tătari
  • în 1674, tătarii aduşi în Moldova de domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino, pentru a-i sprijini domnia, pradă din nou mănăstirea
  • 1686, 1691, 1697 şi 1716 sunt ani în care tătarii au pustiit iarăşi mănăstirea, jefuind-o de multe odoare de preţ

La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Râşca începând să decadă şi să devină pustie atât datorită prădăciunilor efectuate de tătari, cât şi ca urmare a închinării Mănăstirii Probota în 1677 de către mitropolitul Dosoftei către Ierusalim. Deşi era metoc al Probotei, călugării de la Mănăstirea Râşca nu recunosc această închinare, mănăstirea devenind de sine stătătoare, supusă doar Mitropoliei Moldovei.

În perioada stăreţiei egumenului Calistru Ene (1750-1778), mănăstirea începe să fie refăcută treptat. Biserica este reparată în anul 1766, dar nemaireuşind să-şi recupereze nici vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată şi nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstireşti care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril reface chiliile mănăstireşti, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zideşte un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi.

Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, „când numai zidul au rămas”. Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareţ fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în perioada 1823-1827, după cum arată şi inscripţia pusă atunci, s-au executat numeroase lucrări de renovare a bisericii. A fost dărâmat zidul despărţitor dintre pronaos şi naos, ferestrele au fost lărgite fiind întărite cu gratii, intrarea sudică în pridvorul construit de Costea Băcioc a fost zidită, creându-se în schimb alta nouă pe latura vestică, iar vechea pictură a bisericii a fost refăcută. Totodată, s-a ridicat un pridvor mai mic lângă zidul vestic al bisericii şi un proscomidiar la nordul altarului, iar între cele două turle vechi a fost construită o a treia, din lemn. Aceste din urmă adaosuri au fost înlăturate cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii, care au urmat puternicului incendiu din 1921. De asemenea, el a pus să fie zugrăvite pe peretele nordic al pridvorului, tabloul ctitorilor: Petru Rareş şi familia sa, precum şi pe episcopul Macarie.

Tot în timpul egumenului Isaia s-au construit şi actualele chilii de pe latura sudică şi estică, lărgindu-se totodată şi vechea trapeză din 1765.

YouTube previzualizare imagini

Prin poziţia ei retrasă, Mănăstirii Râşca i s-a dat şi destinaţia de a fi închisoare pentru călugării vagabonzi şi îndeosebi pentru boierii răzvrătiţi împotriva domnitorului Moldovei. Din ordinul domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849), în anul 1844, a fost închis timp de şase luni (22 iulie – 9 decembrie 1844), într-o încăpere din turnul clopotniţă de la Râşca marele istoric şi om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891), surghiunit pentru vederile sale politice inovatoare. În perioada arestului său, el a fost păzit permanent de un sergent, un caporal şi patru soldaţi. În această perioadă, Kogălniceanu a scris „Fragmente scoase din cronicile Moldovei şi Valahiei, pentru a sluji la istoria lui Petru cel Mare, Carol al X-lea, Stanislav Lezinschi, Dumitru Cantemir şi Constantin Brâncoveanu“, publicată la Iaşi în 1845, în două volume [4]. La 100 de ani de la moartea sa, la 20 iunie 1991, a fost amplasată pe clădirea turnului clopotniţă o placă de marmură care atestă acest fapt.

În anul 1872, s-au executat aici lucrări de reparaţii ale mănăstirii. S-au realizat acoperişurile cu bulb de pe turnul porţii şi de pe cuhne, s-a dărâmat pridvorul, s-a închis intrarea de pe latura de sud şi s-a deschis intrarea dinspre vest şi s-a repictat biserica.

În perioada marelui război pentru întregirea neamului (1916-1918), călugării din această mănăstire au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă pentru îngrijirea răniţilor, iar chiliile mănăstirii au servit ca spital militar, îngrijit de călugării bătrâni, pentru ca „toţi în acel vremuri grele pentru ţară, ca buni români, să-şi facă datoria” (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931).

În anul 1921, în timpul stareţului Pancratie Fasolă, a avut loc un mare incendiu care a ars acoperişul bisericii, casa de oaspeţi şi chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era ameninţată cu pustiirea. Din îndemnul şi cu stăruinţa mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), mănăstirea a fost refăcută între anii 1923-1931 prin munca şi osârdia călugărilor, ajutaţi de popor şi de autorităţi, fiind terminată reconstrucţia celor distruse în anul 1931, în timpul stăreţiei arhimandritului Paisie Cozma. În memoria acestui eveniment a fost amplasată pe clădirea bisericii placa de marmură menţionată anterior.

Noi lucrări de restaurare au avut loc la Mănăstirea Râşca între anii 1965-1968 şi 1972-1991 prin purtarea de grijă a Mitropoliţilor Moldovei Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu deveniţi ulterior Patriarhi ai României. Printre monahii care au vieţuit aici menţionăm pe monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) şi Calinic Dumitriu (stareţ al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 şi viitor episcop).

Printre odoarele bisericii, menţionăm o părticica din moaştele Sfântului Nicolae, o părticică din moaştele Sfântului Serafim de Sarov şi o părticică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă [5].

  • Adresa: Comuna Râşca, Jud. SUCEAVA.
  • Acces: – DN 2 (E20) Fălticeni spre N-E după 10 km dreapta pe DN 15C Boroaia (6 km). După 5 km stânga la Orţăşti (2 km), apoi 5 km până la Râşca.
  • – DN 15C Târgu Neamţ spre Nord 12 km până la Poiana. Dupa 2 km dreapta la Orţăşti, apoi 5 km până la Râşca.
  • Hram: Sfântul Nicolae – 6 Decembrie.

Sursa:  http://ro.wikipedia.org

Visited 1 time

Recomanda pagina   Print This Post

Parerea ta


Warning: Missing argument 2 for wpdb::prepare(), called in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-content/themes/classpress/includes/sidebar-popular.php on line 30 and defined in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-includes/wp-db.php on line 1291

Cum sa iti alegi paza umana

de ionut on 24 iulie 2015 - 0 Comentarii

Din punctul de vedere al protectiei oameni din zilele noastre simt nevoie tot mai mult sa se simta in siguranta, norocul este ca acum, nu numai persoanele cele ...

Masuri pentru protectia muncii Neamt

de ionut on 10 august 2015 - 0 Comentarii

In cele ce urmeaza vom vorbi despre aceste masuri de protectia muncii Neamt, si cum trebuie aplicate pentru ca procesul de munca sa se desfasoare in cele mai bu...

De ce ai nevoie pentru o firma de transport marfa

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

Sa presupunem ca esti un tanar cu spirit antreprenorial bine dezvoltat gata sa sara cu capul inainte si sa isi deschisa o firma de transport marfa. Toate bune s...

Caut meserias in montaj parchet

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

De curand m-am mutat in casa noua. Este mult spus casa noua, ca sa fim sinceri, pentru ca este vorba de o casa mai veche, de prin 1930, pe care am cumparat-o de...

Unde ne mai angajam in 2015

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

Majoritatea tinerilor, indiferent de statutul social, cauta sa isi castige singuri banii, inca de la 16-17 ani, pentru ca e mai simplu sa aiba ei, personal, ban...

Va recomandam


Adauga Oferta ta