Bun venit, vizitatorule! [ Creaza cont nou | Autentificarerss  |  tw

Mănăstirea BOGDANA

Scris 19 iulie 2010 de in Manastiri din Bucovina | Nu sunt comentarii

Biserica Sfântul Nicolae este prima construcţie religioasă de piatră din Moldova păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi, fiind considerată un adevărat document de naştere a arhitecturii Moldovei.

Ctitorită în jurul anului 1360 de voievodul Bogdan I (1359-1365) drept mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în luptele pentru constituirea statului liber şi independent Moldova, acest sfânt locaş de închinare avea să-i fie necropolă lui şi familiei sale.

În biserica mănăstirii sunt înmormântaţi domnitorii Moldovei şi membrii familiilor domnitoare până în timpul lui Alexandru cel Bun. În naos se află 7 morminte. Primul, în colţul sud-estic este al lui Bogdan I. Pe aceeaşi latură este înmormântat Laţcu Voievod. În apropierea acestora este un mormânt cu inscripţia lespezii funerare ştearsă, fiind amplasat la nivelul pardoselii şi nu deasupra, asemeni celorlalte. După dimensiunea pietrei funerare se presupune că aici a fost înmormântată o femeie, poate chiar Maria soţia lui Bogdan I sau Ana, soţia lui Laţcu. Lângă peretele nordic sunt mormintele lui Ştefan I, Roman I, Bogdan-fratele lui Alexandru cel Bun şi Bogdan-fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaos se află 3 morminte. Pe latura nordică se află mormântul Doamnei Stana, soţia lui Bogdan al III şi mama lui Ştefăniţă Vodă şi mormântul Anastasiei fiica lui Laţcu. Înaintea uşii pronaosului se află piatra de mormânt a episcopului Ioanichie, mort în 1504. Fiind necropola Muşatinilor, primii voievozi ai Moldovei, biserica Bogdana a beneficiat de atenţia lui Ştefan cel Mare care a împodobit mormintele înaintaşilor cu lespezi executate de meşterul Jan (cca 1480) în tehnica reliefului plat, cioplire în piatră care “…se opune principial sculpturii decorative occidentale” (P. Comarnescu); şi motivele ornamentale sunt bizantin-orientale (palmata – frunza de palmier stilizată), chiar amendate autohton cu frunzele fagului, frasinului, ulmului.

YouTube previzualizare imagini

Localizare pe harta

Domnitorul Alexandru Lăpuşneanu hotărăşte în anul 1559 mărirea construcţiei prin adăugarea pridvorului închis şi înlocuirea ancadramentelor din piatră ale ferestrelor.

Biserica „Sf. Nicolae” (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcţie bisericească de zid din Moldova, fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. În celelalte provincii româneşti cele mai vechi mănăstiri sunt Mănăstirea Hodoş-Bodrog – în Transilvania, menţionată în 1117 într-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, şi mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a lui Negru Vodă – în Ţara Românească.

Mănăstirea Bogdana datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Iniţial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica „Sf. Nicolae” a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obţinute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale, aici fiind îngropaţi domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar şi rudele familiilor domnitoare.

Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol istoric, religios şi cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica a devenit reşedinţă episcopală, episcopii de Rădăuţi avându-şi reşedinţa în incinta mănăstirii.

Între anii 1479-1482, Ştefan cel Mare a pus pe mormintele celor şase prinţi ai Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obişnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripţii în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517) a dăruit mănăstirii 800 de zloţi, episcopii de Rădăuţi obligându-se să slujească un parastas în seara din Duminica mironosiţelor, iar dimineaţa o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineaţă trebuia să se slujească o liturghie şi seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nişa care serveşte ca proscomidiar.

Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în faţă în anul 1559 şi a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă uşa sudică, în care sunt relatate următoarele: Cu bunăvoinţa Tatălui, ajutorul Fiului şi săvârşirea Sf. Duh s-a început şi zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul şi închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Ţării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie.

În secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea, aici au fost copiate mai multe lucrări bisericeşti (un tetraevanghel în limba slavonă – 1613 etc.). În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) a înfiinţat aici o tipografie în care a tipărit mai multe cărţi bisericeşti, printre care şi Ceaslovul din 1745 aflat şi astăzi în colecţia Mănăstirii. Totuşi, în 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia a fost mutată la Iaşi.

În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic în urma unei înţelegeri cu Imperiul Otoman, reprezentanţii Moldovei nefiind nici măcar consultaţi. În anul 1781 s-a construit un turn clopotniţă, dar peste numai un an, în 1782, reşedinţa episcopală a fost transferată la Cernăuţi. Ca urmare a acestor evoluţii istorice, în vara anului 1783, Mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată, Biserica „Sf. Nicolae” a fost transformată în biserică parohială (de mir), o parte din chiliile existente în jurul bisericii au fost demolate, iar o altă parte transformate în grajduri pentru caii garnizoanei austriece staţionate aici. În anul 1876 a fost construită aici o casă parohială.

În anul 1918, când Bucovina a intrat în componenţa Regatului Român, Mănăstirea Bogdana nu a mai fost reînfiinţată, iar Biserica „Sf. Nicolae” a rămas biserică parohială până în ultimele decenii ale secolului al XX-lea când a fost închisă de regimul comunist, fiind considerată monument istoric.

La data de 6 decembrie 1992, Mănăstirea Bogdana a fost reînfiinţată de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei şi Rădăuţilor cu obşte de călugări, fiind instalat ca stareţ arhimandritul Teodor Pavlo. Acesta a trecut la cele veşnice în 1996, în locul său fiind ales ca stareţ arhimandritul Iustin Dragomir.

Ca urmare a lucrărilor efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, s-a înlocuit în 1996 catapeteasma degradată din lemn de tei a Bisericii „Sf. Nicolae” cu una nouă din lemn de stejar, s-a finalizat în 1998 construcţia unui corp de chilii cu arhondaric şi a unei biserici noi cu hramul „Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi”, care a fost acoperită cu tablă de cupru.

Arhitectura

Biserica Sfântul Nicolae este prima construcţie religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi. Ea este înaltă, cu acoperişul ţuguiat, având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite iniţial de 10 contraforturi. Peretele sudic al pronaosului avea un contrafort şi trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră şi trei contraforturi.

Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în peretele sudic şi una pe peretele nordic) şi două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior.

Biserica nu are turlă, acoperişul fiind înalt, cu pante repezi şi o streaşină largă. Ca urmare a adăugării pridvorului de către Alexandru Lăpuşneanu, acoperişul a trebuit şi el modificat pentru a cuprinde şi pridvorul.

Clopotniţa se află în prezent într-un turn construit în anul 1781, în vremea păstoririi episcopului Dosoftei Herescu, ultimul episcop care şi-a avut reşedinţa aici. Pe unul dintre clopote se află o inscripţie în limba slavonă: Io Ştefan, voievodul Ţării Moldovei, putând data din vremea lui Ştefan I (1394-1399).

În interior, biserica se prezintă ca o sinteză a elementelor romanice, bizantine şi gotice. Ea are o navă centrală şi două laterale, despărţite între ele prin şase stâlpi masivi în dreptul cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri dublouri. Navele laterale au aceeaşi înălţime cu nava centrală în dreptul pronaosului şi sunt mai joase înn dreptul naosului. Deasupra navelor laterale din naos au fost construite două încăperi mici, boltite în semicilindru, la care se ajunge pe o scară în spirală.

Între pridvor şi pronaos şi între pronaos şi naos sunt pereţi despărţitori străpunşi de uşi la mijloc.

Pictura

Nu se ştie când biserica a fost pictată pentru prima dată, într-un document din 1415 fiind menţionate unele picturi realizate în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Pictura a fost completată sau refăcută de către Ştefan cel Mare, apoi în 1558, în perioada domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, s-a realizat o restaurare a picturii în tehnica frescă. Un nou strat de picturi datează din peioada 1745-1750, din timpul episcopului Iacob Putneanul.

Lucrările de restaurare ale edificiului din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea au dus la o deteriorare a picturii, inclusiv a tabloului votiv. Unele picturi care datează din perioada lui Ştefan cel Mare sunt patru compoziţii din altar: Cina cea de taină, Împărtăşirea Sf. Apostoli cu pâine, Împărtăşirea Sf. Apostoli cu vin şi Spăşarea picioarelor. Ele se aseamănă cu cele de la Mănăstirea Voroneţ.

În prezent, picturile actuale ale bisericii sunt realizate în anul 1880 de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi în tempera.

Tabloul votiv este pictat în naos, pe peretele de sud-vest al navei. Voievodul care ţine în mână biserica fără pridvor nu poate fi Alexandru Lăpuşneanu, deoarece el a adăugat pridvorul. Unele opinii acreditează ideea că ar fi Bogdan I. Urmează un copil, apoi un domnitor cu barba scurtă şi cu un filacter în mâna stângă care ar putea fi Alexandru cel Bun, apoi un domnitor fără barbă care ar putea fi Ştefan cel Mare, dovadă că pictura a fost făcută în timpul său.

O altă pictură interesantă din biserică se află în partea stângă a pronaosului lângă mormântul Anastasiei, fiica lui Laţcu. Este un portret în care set reprezentată o femeie cu coroană cu un filacter în mână condusă de Maica Domnului în faţa Mântuitorului, lângă care se află Sf. Nicolae. Se presupune că ar fi vorba chiar de Anastasia, binefăcătoare a Mănăstirii Bogdana, căreia i-a dăruit satul Coţmani.

Sursa: http://ro.wikipedia.org

  • Adresa: Str. Bogdan Vodă, nr. 6, Rădăuţi, SUCEAVA.
  • Hram: Sf. Nicolae – 6 Decembrie şi Sf. Leontie de la Rădăuţi – 1 Iulie.

Parerea ta


Warning: Missing argument 2 for wpdb::prepare(), called in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-content/themes/classpress/includes/sidebar-popular.php on line 30 and defined in /home/vitamine/public_html/cazareinbucovina.com/wp-includes/wp-db.php on line 1291

Cum sa iti alegi paza umana

de ionut on 24 iulie 2015 - 0 Comentarii

Din punctul de vedere al protectiei oameni din zilele noastre simt nevoie tot mai mult sa se simta in siguranta, norocul este ca acum, nu numai persoanele cele ...

Masuri pentru protectia muncii Neamt

de ionut on 10 august 2015 - 0 Comentarii

In cele ce urmeaza vom vorbi despre aceste masuri de protectia muncii Neamt, si cum trebuie aplicate pentru ca procesul de munca sa se desfasoare in cele mai bu...

De ce ai nevoie pentru o firma de transport marfa

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

Sa presupunem ca esti un tanar cu spirit antreprenorial bine dezvoltat gata sa sara cu capul inainte si sa isi deschisa o firma de transport marfa. Toate bune s...

Caut meserias in montaj parchet

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

De curand m-am mutat in casa noua. Este mult spus casa noua, ca sa fim sinceri, pentru ca este vorba de o casa mai veche, de prin 1930, pe care am cumparat-o de...

Unde ne mai angajam in 2015

de ionut on 17 august 2015 - 0 Comentarii

Majoritatea tinerilor, indiferent de statutul social, cauta sa isi castige singuri banii, inca de la 16-17 ani, pentru ca e mai simplu sa aiba ei, personal, ban...

Va recomandam


Adauga Oferta ta